Coada-calului este cunoscută si folosită încă din antichitate în medicina tradiţională ca şi sursă de acid salicilic (substanţă activă conţinută în Aspirina modernă). Dioscoride, medic, farmacolog şi botanist al Greciei antice, laudă proprietăţile hemostatice ale acestei plante. Plinius cel Bătrân pretinde chiar că proprietăţile hemostatice ale plantei ar fi atât de mari, încât ar fi suficient ca aceasta să fie ţinută în mână pentru a beneficia de proprietăţile sale vindecătoare.
Substanţe active:oxid salicic (5-7%), gluteolină, nicotină, palustrină şi palustridină, fitosterină, beta-sitosterol, acid malic, acid oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, săruri de potasiu. Sporii contin acizii cu lant lung alfa, omega-dicarboxilici, prezenţi în fracţiunea lipidică (sursa: v. legături externe). Principiile active din coada-calului au acţiune antimicrobiană, antiseptică, antiinflamatoare, măresc rezistenţa ţesutului conjunctiv, activează circulaţia locală.
Planta este indicată pentru uzul intern, sub formă de ceai cu acţiune diuretică, sau extern, sub formă de comprese şi băi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu