Scorusul de munte>> Sorbus aucuparia

Scorusul de munte>> Sorbus aucuparia>>merisor, pomul ursului, scorus pasaresc, sorb

Organul  vegetal utilizat: fructele.

Perioada de recoltare: IX-XI. 

Utilizare: intern: reumatism, tuse, actiune hemostatica, antiscorbutic, adjuvant in tratamentul tuberculozei, spondilita anchilozanta, diuretic

Îmbrăcat, primăvara, în frunze ca smaraldul, iar toamna încărcat cu ciorchini de fructe roşii, scoruşul are puteri vindecătoare miraculoase. Hippocrate, cel mai vestit medic al Greciei antice, al cărui nume e legat de celebrul jurământ pe care îl depun, în zilele noastre, absolvenţii facultăţilor de medicină, îl recomandă ca remediu benefic în deranjamentele intestinale. Bogate în tanin, zaharuri naturale şi vitamina C, scoarţa, frunzele şi boabele arborelui pot fi folosite cu succes în diferite tratamente naturiste.

  Carenţe vitaminice
Ceaiul din boabe de scoruş este indicat copiilor care au nevoie de un supliment alimentar plin de vitamine. Pentru ca tratamentul să fie eficient, licoarea naturistă trebuie băută zilnic, două săptămâni.

 Reumatism

Pulberea din scoarţa arborelui, din flori, precum şi fructele uscate se fierb zece minute în apă, apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi, pentru a trata durerile reumatismale.

 

  Tuberculoza
Infuziile preparate din boabe uscate de scoruş sunt indicate bolnavilor de tuberculoză pentru a le calma simptomele. Se beau două căni pe zi.

  Inflamaţii ganglionare
Într-o sticlă se prepară o tinctură din boabe proaspete de scoruş, peste care se toarnă alcool. Se lasă la macerat timp de zece zile, după care se administrează câte 50 ml de soluţie, diluată în puţină apă. Bolnavii cu infecţii ganglionare trebuie să facă acest lucru de trei ori pe zi, înainte de masă.